Warning: Smarty error: problem writing temporary file '' in C:\inetpub\wwwroot\html.fanart\smarty\libs\Smarty.class.php on line 1083
Constantin Radulescu :: www.FanArt.ro
    
Autentificare | Creare cont | Contacti-ne
 
 
Diverse     Bibliofilie     Orologerie     Bijuterii     Argint     Sticla     Sculptura     Pictura     Icoane     Covoare     Mobilier    

 
Constantin Radulescu
 
Pe FanArt sunt expuse
54 lucrari de
Constantin Radulescu.
 
Auto-prezentare

in lucru

 
Referinte biografice

-nascut la 15 iulie 1945 in Bucuresti

-absolvent al Scolii de Arta Populara din Bucuresti, promotia 1981 (clasa prof. Nicolae Saptefrati, Gheorghe si Gabriela Manole Adoc)

 

 

Diplome si distinctii primite:

 

-2001 - diploma acordata de Cercul Militar National Bucuresti

-2007 “Protector al Naturii si Artelor” – titlu decernat pentru talentul si devotiunea cu care           a continuat marea traditie a sculpturii romanesti (acordat de poetul Radu Carneci, directorul     executiv al Fundatiei Nationale pentru Protectia Naturii si a Artelor)

-2007 – Medalia aniversara cu insemnul lui Neagoe Basarab, din partea Clubului Iubitorilor de Cultura din Curtea de Arges

 

 
Expozitii

Personale

 

-1997-1999 Cercul Militar National

-1999 Galeriile UAP-Buzau

-2000 Anonimus (fosta GAST)

-2001 Cercul Militar National

-2002 Teatrul Foarte Mic

-2003 Cercul Militar National

-2004 Centrul UNESCO

-2005 Cercul Militar National

-2006 Muzeul National Cotroceni

  Muzeul de Arta Brasov

-2007 Cercul Militar National

  Casa ONU

  Primaria Breaza

  Casa de Cultura G. Toparceanu, Curtea de Arges

-2008 Cercul Militar National

  Casa de Cultura Vatra Dornei

 

De grup

 

-2006 Primaria Sector 3 Bucuresti

-2009 Palatul Voievodal-Curtea Veche (Zilele Bucurestiului)

 

-Artistul are lucrari in colectii particulare din tara si strainatate (Canada, Italia, Israel, Elvetia, Japonia, Ucraina, Germania)

 
Referinte critice

Răsfrângeri prin fereastra deschisă sau cum se apără iluzia libertăţii

 

     Certitudinea că frumuseţea nu poate rezulta doar dintr-o înşiruire de fracţii perfecte, sau dintr-o simplă măsurare după criterii obiective nu e de natură să-l întristeze pe Constantin Rădulescu.

     Pentru acest dăruit al lemnului , sculptura poate să aiba ecou , poate să infaptuiască acel sunet inconfundabil al duratei . Asupra personajelor lui , îndelung cizelate , lumina si umbra cad după un anume cod prestabilit ; pe langă materia din care s-au întrupat ele au si o existenta muzicală, asemănătoare unui ritual. Din fericita îmbinare a gestului decis ce taie si adanceşte , cu aceea a gestului tandru ce modelează pentru a da viată formei rezultă expresia înnobilată a materiei , atât de specifică lucrărilor rădulesciene.

     Sculptorul lasa formele umane sa se desfasoare neingradit , in toata plenitudinea lor si sa-si afirme rostul moral . Sculptura sa este una a armoniei ansamblului , de unde si acea stabilitate a ei in raport cu spatiul

Spaţiul lemnului ( fie el stejar , nuc , fag sau cires ) se oferă judecătii artistului cu puterea unui alfabet primordial . Există în el o veşnicie împăcată ce a evadat din ispitele istoriei . Lemnul e singura prezenţă cu adevarat acaparatoare . Prin el , autorul descoperă acel tărâm fericit de care amintea altadată Alain Fournier . Un tărâm fericit nu pentru că este lipsit de nelinişti , ci pentru că asupra lor precumpaneste dorinţa de a rezista.

     Spaţiul rădulescian , vizează întoarcerea la izvoare ( v. efigiile maternitatii in manieră expresionistă , ale feminitaţii si ale mântuirii prin credinţă ) . Sculptorul ajunge la o spiritualizare transparentă în suprafeţele subtil diferenţiate ale materiei (în care un important rol îl detine substratul religios al temelor folosite : troiţe , semne ale învierii Mântuitorului , sau alegorii ale vegetalului renăscut: Metamorfoze 1, 2, 3 si Gradina japoneza ).

     Autorul atâtor resurectii numară în inima lemnului cercuri de-argint . El poate să surâdă sau să se încrunte în sunet de cireş si de nuc . Esenţial este cântecul , nu cine l-a scris . S-ar spune că ielele i-au făcut cândva vrăji de salcie si de eleşteu . Nu are iluzii si nici tăceri abisale de rezervă . Aşteaptă răbdător , aproape de miezul noptii , un sunet de corn să-l cheme la întâlnirea cu trimişii închipuirilor sale . Când modelează lemnul , artistul se exprimă laconic , reducând chiar si acele adaosuri îngăduite sculptorilor în acest material (policromie , lustruire). Însăsi acest laconism al limbajului sculptural concentrează expresia; deoarece autorul , chiar atunci când recurge la stilul frust al plasticii populare , nu simplifică si nu denaturează sensurile obiectelor . Dimpotrivă, el sporeşte ca şi meşterul popular densitatea si vitalitatea expresivă a imaginii . În stejar sau în nuc , Radulescu face elogiul credinţei , a maternitaţii învăluitoare , dezvăluind prospeţimea primăverilor umane . Romantic prin amploarea sentimentului , a eroicului asumat , artistul e totusi clasic prin cultivarea stărilor pure , limpezi , in consonanţă cu spaţiul său sufletesc . Constantin Radulescu ştie să portretizeze suferinţa , dramatismul lăuntric al figurilor , dar si să netezească asprimile . Trecerea imperceptibilă de la un plan la altul , de la un motiv la altul sugerează chiar metamorfoza meditaţiei umane . Uneori , simplificarea planurilor figurii simbolizate aminteste privitorului de geometriile umanizate ale panzelor lui Cezanne . Şi aceasta , pentru că si in lucrarile rădulesciene delimitarea formelor nu rupe unitatea ansamblului şi mai ales , poartă în profunzime unda unei emoţii discrete , reţinute.

 

                                                                          ***

 

     În cazul lui Constantin Rădulescu , distanţa dintre autorul real şi acela imaginar este minimă , aşa încât biografia determină convingător alcătuirea operei . Taietura , incizia sigură în materialul ales , puterea de a crea atmosferă , abilitatea de a povesti prin simboluri sunt tot atâtea virtuţi ale operei sale . El depăşeşte stratul de aparenţe si pătrunde în interiorul obiectului . Lucrările au ritmul unui concert campestru , în care supremă voce e natura . Asupra lor stăpâneste intuiţia si luciditatea artistului.

     Pe masa lui de lucru trecutul poate să-si citească semnele , un pustnic să-şi psalmodieze tainele, iar luna să-şi admire linistită vitraliile.

    Lui Constantin Radulescu i-a fost dat să-şi petreacă ceasuri prelungi, în cămările umbroase ale firii , unde miroase veşnic a miez de stejar , a cireş şi a gutui , iar loviturile daltei vestesc trecerea orelor , ca într-o neistovită migraţie.

     Creaţiile sale obişnuiesc privitorul cu vederea de aproape ; ea îl ajută să observe detaliile din întregul înfătişat.

     Fără ostentaţie , sculptorul trece din fotoliul din loja oficială în cel din centru , drept regizor sau dirijor al partiturii plastice , pentru că îl preocupă mult mai mult ordinea si mesajul operei , si mai puţin tensiunea şi avatarurile acesteia.

     Creatorul îşi rânduieste atent uneltele împrejurul său , fără să dea impresia unui ceremonial dinainte pregătit , tot aşa cum beduinii îşi întindeau nostalgic pe nisip, covorul rugăciunilor.

     Un astfel de artist , nu imaginează personaje şi stări , ci lumi si miracole , în care lumea vazută se întrupează , fără a face concurenţă stării civile . La urma urmei , la curtea miracolelor , Constantin Rădulescu nu va intra vreodată neînsoţit …

 

Galeria Fanart – octombrie 2009

 

 

"Inundate de lumina, depozitare ale unei stari de transparenta si reverie, fuzionand in contururi gratioase, sculpturile lui Constantin Radulescu pornind de la figurativ si ajungand prin stilizari succesive la subtile entitati metaforice, deconspira inclinatia artistului pentru lumea emotiilor pure, netrucate..."

 

Marin Mihalache - critic de arta

 

 

"Orice lucru iesit din mintea si mainile omului este o oglindire a sufletului sau. Reprezentant privilegiat al umanitatii, artistul isi creeaza universul sau, propria sa versiune despre Univers, izvorata din instinct si fara a teoretiza obligatoriu. Condus de o puternica vointa de a construi, Constantin Radulescu e un creator cuprins de beatitudinea contemplarii unui material pretios precum lemnul, pe care il asculta cu privirea in primul rand, pentru a se supune la imperativele sale, la infinitele sale sugestii."

 

Veronica Bodea Tatulea - Muzeul National de Arta Brasov

 

 

"Lucrarile sculptorului Constantin Radulescu sunt realizate cu o indemanare si maiestrie de netagaduit. Forma este perfectionata de dragul ei insasi, scotand in evidenta locuri intime din inima buturugii, acele vinisoare maronii de culori mai inchise denotand perioadele secetoase, spatii vaste lemnoase - perioade de abundenta vegetala. Simbolurile exploatate fac trimiteri culturale intr-un univers ancestral de mituri si credinte: soarele, cununa, bradul, floarea, sarpele, pasarea sunt elementele acestei intalniri cosmice. Imbinand tehnicile avansate ale sculpturii contemporane cu vechea traditie populara, sculptorul Constantin Radulescu ofera privitorului o poezie sublima a lemnului..."

 

Dr. Nicoleta Zagura - specialist CNR-UNESCO

 
 
 
   
   
 

Francois Felten ou l’ histoire de l’ innocence retrouvee

Descifrand propunerile vizuale ale lui Daniel Craciun

O dupa–amiaza cu artista Mihaela Nica Craciun

Jurnal in piatra la Balcic – burgul cu vene albastre

Zile si nopti in cuibul imaginarului – Daniel Craciun si sintezele sale vizuale

Reintoarcerea lui Messer Leonardo

Redescoperirea lui Ion Vlad ( 1920 – 1992 )

Retrospectiva - Marcel Chirnoaga sau a traversa purgatoriul uitarii…

Man Ray si anii sai parizieni

Magritte si fotografiile sale in salonul secolului XXI

Adity Chaktravarti - primavara indiana a unei exploratoare

Mai multe...



      
 © Copyright 2004 Abc Soft Bucuresti srl. Site-ul este in constructie.