Editia 2008 a festivalului international de teatru Shakespeare se va desfasura la Bucuresti si Craiova , intre 28 aprilie si 16 mai , avind drept capete de afis spectacole semnate de un Peter Brook , Robert Wilson , Lev Dodin , Eimuntas Nekrosius si Silviu Purcarete , unul dintre rasfatatii acestei manifestari.

La aniversarea a cincizeci de ani de teatru a marelui artist C.I.Nottara, Octavian Goga spunea: „Cincizeci de ani de teatru la noi! În aceastã jumãtate de veac s-a tesut toatã istoria modernã a României, s-a fãcut Tara. (…)Domnule Nottara, esti cea mai bogatã cronicã culturalã, cel mai pitoresc capitol de viatã româneascã.”

Existã unghiuri sub care trebuie integratã realitatea, mai cu seamã în psihologia vietii. Existã anume si un tãrâm al inaccesibilului privind lumea interioarã ca si cea exterioarã deopotrivã, pe care nu avem dreptul sã îl ignorãm, fãrã ca prin aceasta atâtea valori din inefabilul vietii sufletesti si morale sã nu ne rãmânã strãine. Puterile nestiute ale subconstientului, nelinistea scrutãtoare, iatã câteva elemente si implicatii pe care natura umanã le poate esentializa. Uneori este greu sã fii tu însuti, si este si mai greu sã ajungi la acea identitate, fie spiritualã, fie materialã, pe care o doresti cu ardoare.

GRIGORE GONTA LA 70 DE ANI



Procedee artistice de mare finete, un stil special de structurã narativã, o portretisticã originalã a personajelor, creionarea caracterelor omenesti atât de ferm, încât ele iau forma ineluctabilã a destinului, originalitatea ambiantei în care se desfãsoarã actiunea, sunt detalii care poartã o singurã semnãturã: GRIGORE GONTA.

Sâmbãtã seara, finalul spectacolului cu Eduard al III-lea, text atribuit lui Shakespeare, aplauzele se întetesc si Sala Mare a Teatrului National din Bucuresti rãsunã de ovatii când în sfârsit, regizorul Alexandru Tocilescu iese sã salute publicul spectator.

Este de ajuns sã îl privesti. Rafinamentul, farmecul constant , tonul delicat, modalitãtile nuantate ale glasului, privirea parcã pierdutã undeva departe, umorul fin, toate acestea te duc cu gândul la printul Danemarcei, la Hamlet, personaj pe care , paradoxal, GEORGE MOTOI nu l-a jucat.