Un artist, un destin, un exercitiu de fidelitate creatoare

Alexandru Intorsureanu (28.martie.1932, R. Valcea) nu a fost numai unul din operatorii de referinta ai filmului romanesc ci si un inovator al tehnicilor de filmare (lui i se datoreaza Graphyscalarul, impreuna cu Gh. Fischer). Magistru a multe generatii de directori de imagine, membru al unor jurii nationale si mondiale, acest virtuoz al imaginii a semnat imaginea unor importante filme autohtone, inscrise in memoria peliculei, printre care – “Viata nu iarta”, “Poveste sentimentala”, “Felix si Otilia”, “Alexandra si Infernul”, “Intoarcerea lui Voda Lapusneanul”, “O vara cu Mara”. Discret si sensibil, omul Al. Intorsureanu a fost acel necesar “paznic de far” al valorilor veritabile ale cinematografiei romane, vocea sa nealimentand sterilele orgolii de circumstanta, ce au naruit ades admirabile proiecte si destine. A fost o permanenta calauza pentru cei aflati la inceput de cariera.
Laureat in tara si strainatate, directorul de imagine Al. Intorsureanu, ne lasa cum ar fi spus T. Vianu “mai altfel si mai saraci” sau, cum zicea chiar maestrul Iulian Mihu, vechiul sau colaborator – “suntem mereu mai batrani, cu fiecare om disparut dintre noi”