Atacul cel mai serios si mai de temut la adresa liberatii cuvantului si a libertatii de expresie nu vine, asa cum ne-am astepta, de la obscure puteri ce uneltesc instaurarea unei dictaturi antidemocratice (totalitare) ci de la un dusman mult mai tenace si pervers: presa de scandal. Libertatea cuvantului vine de la Dumnezeu ca un dar minunat al Acestuia, terfelirea, pervertirea, discreditarea ei de catre presa de scandal e lucrarea diavolului, caci aduce la suprafata in luminile rampei, flosindu-se de cuvinte, verbalizand, abuzand de libertate, personaje si intamplari ce ar fi firesc sa stea ingropate in straturile intunecate ale gheenei.
Ca exemplu,un fiu care isi ucide mama pentru o sticla de bautura cu nu stiu cate lovituri de cutit e un eveniment refulat din strafundurile adanci si tenebraoase ale iadului pe ecranele posturilor de televiziune de fortele malefice ce compun acest tip de presa.
Mai de la suprafata, dar tot de sub talpa iadului, sunt adusi la lumina pe aceleasi canale si de aceleasi forte, falsii idoli, falsele vedete, personajele asa zis mondene. Inunda difuzoarele si ecranele televizoarelor cu un potop de cuvinte si imagini, fara noima si fara sens ca un suierat prelung sau ca un fluierat continuu, lund in deradere si hula libertatea de expresie.
Cine sunt oamenii care alcatuiesc si insufletesc aceste forte necurate ?
Stalpii presei de scandal sunt veleitari macinati de ambitii, barbati chinuiti de curiozitati feminine, suferinzi de logoree, gata sa dea cu barda si sa darame statui dintr-un complex adlerian de inferioritate,” pigmei refuzati de idée”, cum spunea Ion Barbu.
Ei au invatat ca todeauna exista in om ,un interes necurat pentru ce se intampla in iad si pentru ce face dracul tocmai bun de speculat.
Si pentru ca lucreaza cu fortele raului isi fac chip cioplit in pixelii televizorului si se inchina la idolii efemeri ai lumii mondene.
Ei lupta cu cuvantul lui Dumnezeu, cuvantul bun, care alina, care zideste, care curma suferinta, care aduce invataura, care critica cu buna credinta, care bucura, care motiveaza, care insufleteste, care elibereaza, singurul care are drept legitim la existenta si cauta sa-l innece in oceanul de zgomot si marasm pe care il creeaza.

Ce ideal gaunos si lipsit de sens fac acesti oameni din libertatea cuvantului in ochii noii generatii!
In ce hal batjocoresc ei, idea de libertate in general, pentru care se jertfesc dreptii din zorii umanitatii!

Presa de scandal este cancerul libertatii cuvantului si ca orice maladie incurabila va duce la moartea acesteia.

Florian Liviu Stefanescu

21 December 2006