“Avec la peinture on peut change un arbre dans une idee” – Jean Dubuffet


Francois Felten ( ne a Clervaux, en 1948; il a suivi des cours de peinture a Bruxelles et de dessin a Luxembourg ) installe la peinture dans le royaume du fantastique, en anticipant aussi une philosophie artistique qui n’a rien a faire avec la pastiche et les motifs soi-disant ,, troublantes ’’ . On devient ce qu’on est . Un jour , on se retrouve .

Concert cromatic la doua maini, sustinut de plasticienii Daniel Craciun si Michaela Nica-Craciun , desfasurat la Palatul Parlamentului , sala Constantin Brancusi

Chiar de Saptamana Luminata, s-au indurat ingerii Celui de sus si i-au miluit pe arlechinii ratingului de la Realitatea TV si Antena 3 cu o “nazbatie” de cutremur, de gradul 5,3 pe scara Richter. Nu foarte mare, dar oricum, suficient pentru declansarea unei isterii in masa.

Romanul lui Matthew Pearl a aparut la Ed. Humanitas, seria Humanitas Fiction, Bucuresti

Celebrul Chateau du Clos-Luce din Amboise, pe Valea Loarei, acel loc de refugiu si meditatie in care Leonardo si-a petrecut ultimii ani din viata se va transforma in primul parc tematic, intelectual si cultural din lume.

Expozitie omagiala de sculptura si desen, dedicata sculptorului Ion Vlad, in Spatiile Cantacuzine ale Muzeului National Cotroceni , organizata de Muzeul National Cotroceni si Administratia Prezidentiala.

primul film pe care cineastul grec il realizeaza in Grecia natala dupa 42 de ani

In martie 1945, Aliatii patrunsesera adanc in teritoriul Germaniei, urmand a intreprinde ultimul asalt impotriva invincibilei armate a celui de-al Treilea Reich. Trecuse numai o luna de la cosmarul Dresdei, iar ranile orasului fumegau inca.

Orice institutie culturala e datoare a-si asuma propria ei poveste, fie ca trece pragul realitatii imediate sau se rezerva privirilor viitorului.

Ispita grotescului, dusa pana la marginile verosimilului a facut in anii “precari” ai tranzitiei, mai multe “victime” printre regizorii din vechea “garda” a filmului autohton. Printre cele mai nefaste efecte sunt si cele observabile in “evolutia” postdecembrista a catorva cineasti (printre care Blaier, Nicolaescu, Carmazan, Pita, Gulea si nu in ultimul rand, Mircea Daneliuc).