(Daca tu , om , continui sa consumi ori sa transformi lucrurile
e pentru ca divinul iti cedeaza ceva din real ; si tot divinul ti-a dat si facultatea de a folosi realul...
Constantin Noica)



Nu cu mult timp in urma a avut loc pe simezele capitalei , in spatiul cochet al Bucharest Financial Plaza , iesirea la rampa a patru artisti romani contemporani : Luminita Ciupitu , Daniel Craciun , Marin Dobre si Constantin Sinescu .
Evenimentul a fost patronat de Galeria de arta FanArt , prin diligentele managerului sau Speranta Stefanescu .
Pendulind intre lumea formelor si cea a culorilor , expozitia s-a dorit a fi un adagio si in acelasi timp un memento vizavi cum isi poate povesti un artist intamplarile .
Ceea ce a impresionat cu predilectie asistenta a fost , nu incursiunea in teritoriile mai mult sau mai putin explorate ale realului , ci felul in care expozantii au incercat sa reconstituie cite un fragment din acel real .
Nu se stie daca formele din lemn sau marmura ale lui C.Sinescu doreau sa acopere macar o parte din visele autorului ; cert este ca , dinamica lor s-a integrat deplin spatiului existent . Pictorii aflati in acest minuscul mecanism plastic au plasmuit cu rabdare si subtilitate un univers existential desprins parca din vaste cronici ale timpului (v. panzele Luminitei Ciupitu , indeajuns de scormonitoare pentru a fi contopite intr-un ciclu , la care s-au adaugat misteriosele peisaje purtind marca lui M.Dobre si ajungand la exercitiile auto – incantatoare semnate Daniel Craciun ).
Intr-un oras ce nu-si mai recunoaste din nefericire , propriul trecut si nici nu-si pregateste suficient viitorul , gestul artistilor de fata e un posibil exemplu de cum se poate construi o identitate .


Armand Steriadi